Mistificare și adevăr privind denumirea sărbătorii Nedeii de pe muntele Găina.

0

Sunt puține manifestările folclorice românești care, de-a lungul timpului, să se fi aflat cu atâta stăruință în atenția etnografilor, istoricilor, geografilor, poeților, gazetarilor, romancierilor români și străini, a publicului larg, ca nedeia (târgul) de pe Muntele Găina.


De la sfârșitul secolului al XVIII-lea și până în prezent, numeroși au fost cei care s-au oprit asupra problemelor privind numele, originea, continuitatea, desfășurarea, importanța și semnificațiile sale.
În ciuda continuității preocupărilor legate de această celebră nedeie românească, în bibliografia referitoare la ea există încă puncte de vedere divergente, probleme neelucidate sau elucidate parțial, interpretări diverse asupra unor aspecte, teorii și teze denigratoare – unele necombătute, altele insuficient combătute -, controverse, polemici, etichetări, exagerări ș.a.


„Din tot ce se spune, se crede, sau s-a scris despre această sărbătoare populară, multe lucruri nu corespund însă realității sau au fost greșit interpretate”.


Între problemele controversate, se numără și cele privind denumirea ei. 


Ea apare consemnată documentar sub mai multe denumiri: „târgul fetelor”, „târgul de fete”, „târg împreunat cu o nedeie”, „nedeie carpatină” „nedeia de pe muntele Găina”, „târg de dat”, „datul”, „târg anual”, „târgul de peste an”, „bâlciul”, „sărbătoare populară”, „serbare a unei înfrățiri”, „târg de două țări”, „târgul de pe muntele Găina”, „târgul Găinii” și „Găina”.


Unele denumiri au fost vehiculate mai mult, devenind – ca rezultat al utilizării lor cu insistență – „populare”, în timp ce altele, mai potrivite, au rămas mai puțin cunoscute și vehiculate, fiind utilizate în mod curent de moți și, sporadic, de unii specialiști care au studiat cu atenție zona și pe locuitorii ei.


Asupra acestei probleme s-au aplecat de-a lungul timpului numeroși specialiști, precum și mulți nespecialiști (diletanți).


Maniera de abordare, stilul adoptat, punctele de vedere susținute, tezele sau ipotezele formulate, gradul de obiectivitate ș.a., îmbracă o paletă extrem de vastă, complexă și nu de puține ori contradictorie. Întâlnim astfel probitate profesională, obiectivitate, sobrietate, ținută științifică, răspundere față de cuvântul scris, dar și lipsă de onestitate și profesionalism, diletantism cras, fantezie, exagerări, denaturări de sensuri, atacuri necinstite – directe sau mascate – cu vizibil caracter național, politic, cultural, moral etc. 


Toate acestea au fost marcate, într-o măsură mai mică sau mat mare, de pregătirea profesională a celor care au abordat aceste probleme, de contextul politico-național în care au fost emise, de gradul de cunoaștere a trecutului istoric, a tradițiilor zonei, de apartenența politică și mai ales, națională, de interesele pe care le-au slujit.


De la primele abordări publicistice, problemele legate de această nedeie în general, cele legate de denumirea sa în special au trecut dincolo de sfera pur științifică, astfel că nu o dată balanța s-a înclinat de partea intereselor politice și naționale, tratarea acestora devenind, prin denaturarea adevărului, un mijloc de a ataca, dintr-un unghi particular, originea și continuitatea românilor în spațiul carpato-danubiano-pontic.
O serie de specialiști străini, atacând continuitatea românească în Transilvania, au încercat să-și demonstreze teoriile (și) cu exemple și argumente nefondate legate de nedeia de la Găina.

1 2
Share.

About Author

„Există o categorie specială de surzi: aceia care nu vor să audă decât ce spun ei.”

Leave a Reply

Powered by themekiller.com