În fiecare an, pe data de 8 noiembrie, Biserica Ortodoxă și creștinii sărbătoresc pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil conducătorii oştilor cereşti, simboluri ale luptei împotriva răului. Tot atunci, este sărbătorit și soborul lui Mihail și Gavriil.
Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, consideraţi de Biserica Ortodoxă patronii spirituali ai Jandarmeriei Române şi celebraţi împreună cu toţi îngerii şi arhanghelii.
În calendarul popular, soborul Sfinţilor Mihail şi Gavril se serbează trei zile, în 8, 9 şi 10 noiembrie. Prima zi se numeşte „capul Arhanghelului”, a doua zi „mijlocul Arhanghelului”, iar a treia zi „coada Arhanghelului”.
Cuvântul „arhanghel” înseamnă „mai mare peste îngeri” sau „cel dintâi dintre îngeri”, iar Sfinţii Arhangheli sunt în număr de şapte – Mihail, Gavriil, Rafail, Salatiil, Uriil, Gudiil şi Varahil, menţionaţi în Cartea Apocalipsei ca fiind cele şapte duhuri care stau în faţa Tronului lui Dumnezeu.
Mihail şi Gavriil sunt cei mai cunoscuţi dintre arhangheli, despre care se spune că luptă în oastea cerească pentru respectarea poruncilor lui Dumnezeu. Asemenea lor, dar pe Pământ, jandarmii, cei ocrotiţi de Mihail şi Gavriil, păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte şi călăuze ale sufletelor în drumul acestora spre rai.
În popor, ziua de 8 noiembrie mai poartă si numele de „vara arhanghelilor”. Vremea în această zi este mai caldă decât ar trebui să fie în această perioadă a lunii. Pe lângă aceasta, între Arhangheli şi Crăciun trebuie să mai fie între două şi patru zile senine şi călduroase care se numesc popular „Vara iernii”.
Arhanghelii, în viziunea populară, asistă si la judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omeneşti fireşti şi purifică, prin post, conştiinţele.
Munca în această zi este considerată a fi un semn de sfidare a puterii divine. Se crede că cel care încalcă această tradiție se va chinui mult în ceasul morții sale.
Totodată, un vechi obicei spune că de sărbătoarea Sfinţilor Mihail şi Gavril se aprind lumânări atât pentru oamenii în viaţă, cât şi pentru cei trecuţi la cele sfinte fără lumânare sau dispăruţi în împrejurări năprasnice. Altfel, în ziua Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril se făcea marea pomenire pentru toţi morţii din familie. Ziua Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril se serbează fiindcă ei iau sufletele oamenilor când mor.
În sâmbăta dinaintea sărbătorii se fac praznice pentru sufletul morţilor. Ofrandele date de pomană pentru morţi, din Ajun sau din Ziua Arhanghelilor, se numesc „Moşii de Arhangheli”
Ca sărbătoare a îngerilor, ziua de 8 noiembrie a început a se serba în Biserică de prin secolul V și ea s-a răspândit repede în tot Răsăritul creștin.
Despre îngeri, Biserica învață că sunt „duhuri slujitoare”(Evrei 1,14), adică ființe fără de trupuri, slugi credincioase lui Dumnezeu și totodată prieteni și ocrotitori ai noștri, puși de Dumnezeu, pe drumul anevoios de la leagăn, la patria noastră cerească, la „Cerul nou și pământul nou” ce vor să fie. Nu se știau foarte multe lucruri despre îngeri, însă în Biblie sunt descriși ca fiind ființe fără trupuri care îl slujesc pe Dumnezeu și îi ocrotesc pe credincioși la porunca lui Dumnezeu. Prin urmare, în cazul în care îngerii se arată credincioșilor, nu aceea reprezintă forma lor adevărată, ci este pur și simplu un chip de împrumut. Îngerii fac parte din „lumea nevăzută”.
Conform Sfintei Scripturi si mărturisirilor Sfinților, îngerii sunt slujitorii lui Dumnezeu, pe care îl iubesc și îl preamăresc. De asemenea, la porunca lui, îngerii ocrotesc credincioșii și popoarele. Dar, uneori ingerii sunt și cei care aduc odată cu ei pedepsele lui Dumnezeu. La fel s-a întâmplat și în cazul focului de peste Sodoma sau pedepsele din Egipt. Un alt rol al îngerilor este de a duce rugăciunile noastre la Dumnezeu. De asemenea, aceștia vestesc fapte mari, cum ar fi Buna Vestire, Nașterea Domnului, Învierea Domnului sau cea de-a doua Lui venire.
Drept urmare, s-a întocmit soborul (adunarea și unirea) tuturor îngerilor care îl iubeau, cinsteau și ascultau de Dumnezeu, iar Arhanghelul Mihail a fost numit de către bunul Dumnezeu căpetenie a tuturor îngerilor buni, un binefăcător al mântuirii credincioșilor. Luau chip văzut si se arată multor credincioși atât în vechea Lege, cât și în cea Nouă.
Tot în această zi de cinste îl sărbătorim și pe Arhanghelul Gavriil, preafrumosul și înveselitorul care a luat chip omenesc și a făcut multe minuni și a oferit multe daruri, așa cum este pomenit si în cele două Testamente. În proorocia lui Daniil, Gavriil este descris ca fiind îngerul tălmăcitor al vedeniei (Dan., 8, 16). Gavriil îi spune lui Daniil ce reprezintă cele șaptezeci de săptămâni de ani până la nașterea Domnului nostru, Iisus Hristos.
Conform tradiției, Gavriil este cel care se arată lui Ioachim și Ana și le vestește că o vor naște pe Născătoarea de Dumnezeu. În noul Testament, preotul Zaharia descoperă cu ajutorul lui Gavriil nașterea lui Ioan, Botezătorul Domnului. Tot el o anunța pe Fecioara Maria de faptul că va da naștere Mântuitorului. Conform unilor credincioși, Arhanghelul Gavriil este cel care a mutat piatra de pe ușa mormântului și a stat deasupra ei când Domnul nostru Iisus Hristos a înviat. Tot el este cel care a dat de veste Mironosițelor că Hristos a înviat. Pentru toate aceste fapte remarcabile Biserica Ortodoxă îl sărbătorește odată cu Sfântul Arhanghel Mihail, ocupând un loc de cinste în religia creștinească.
Mihail şi Gavriil au corespondenţe în lumea oamenilor prin calităţile specifice fiecăruia. Mihail, aşa cum îl arată şi icoana, este un luptător, împărţitor de dreptate. E înzestrat cu o sabie şi păzeşte uşile raiului. E un spirit aprig care împarte şi apără dreptatea.
De cealaltă parte, Gavriil, este personajul mai delicat, care aduce veştile bune, cu oarecare discreţie. El e prezent în relatarea biblică vestind naşterea lui Ioan Botezătorul din părinţi bătrâni, şi la fel naşterea lui Iisus Hristos din Fecioara Maria. Icoanele îl arată cu un crin în mână, simbol al curăţeniei şi gingăşiei.
Biserica le-a dedicat celor doi îngeri, Mihail şi Gavriil, aceeaşi zi de sărbătoare, 8 noiembrie, poate şi pentru a transmite mesajul că omul are nevoie să fie un spirit luptător, drept şi cinstit, dar în acelaşi timp delicat, sensibil, iubitor.
În limba ebraică, numele Sfântului Arhanghel Mihail înseamnă “Cine este ca Dumnezeu?”.
Numele, de origine evreiască (Miha’El), se tălmăcește „Cine este ca Dumnezeu?” (mi, „cine”; ke, „că”; El, prescurtare de la Elohim).
Numele Sfântului Arhanghel Gavriil înseamnă „barbat-Dumnezeu”.
Semnificația numelor sărbătorite pe 8 noiembrie este una aparte, iar posesorii numelor Gabriel/Gabriela, Mihai/Mihaela, precum și derivatele lor sunt persoane speciale, așa cum vom vedea în rândurile de mai jos.