){kind=link}
Vine votul, mare paranghelie,
Toți promit: „Fac România o feerie!”
Unul zice: „Autostrăzi, la greu!”
Altul: „Relaxare, mai mult prin UE, breu!”
Promisiuni multe, zero garanții,
Că-n spate, băieții își fac combinații.
Și când îi votezi, tot cu speranță,
Ei fug din Parlament la o vilă pe instanță.
Unul promite „lapte și miere” din belșug,
Dar după ce-l votezi, ți se servește un ciocan pe sub plug.
Altul strigă: „Eu vă dau salarii mari la stat!”
Și după aia îți ia tot, că-i „buget limitat.”
Bannere pe stradă cu fețe zâmbitoare,
Dar noi știm: Photoshop face fiecare.
În realitate, burți mari și scandal,
Iar la vot, tu rămâi doar capital.
„Votează, că viitorul e-n mâna ta!”
De fapt, buzunarul e prada lor cea grea.
Tu crezi că alegi oameni cu misiune,
Dar ei doar completează la pensie o vacanță în Cannes.
Pe cine votăm? Rămâne dilema,
Pe ăla care promite? Sau pe ăla cu schema?
Că toți ne-o trag, direct și subtil,
Dar măcar unu’ s-o facă mai gentil!
Deci hai la vot, ia ștampila frumos,
Și pune-o pe-un „om” care zice c-a fost serios.
Că la final, tot noi suntem cei… să spunem pățiți,
Ei pleacă la bancă, noi rămânem păcăliți.
Dar hei, măcar să râdem, ce să zicem?
Să-i votăm, măcar să vedem ce ne mai servim pe ciclu!